Într-o țară unde speranța se plimbă mai des prin mall decât prin birourile de vot, o nouă teorie economică vine să răstoarne tot ce știam despre cum să funcționăm ca națiune. Se numește distributism, iar apostolul său cel mai vocal este candidatul Călin Georgescu. La prima vedere, pare să fie rețeta ideală pentru un colț de rai carpatic, însă o privire mai atentă ne pune în fața unui meniu cu totul diferit: o tocană amară de promisiuni naționaliste, ideologii extreme și o porție generoasă de incertitudine.
Distributismul, miracolul în trei pași
Georgescu descrie distributismul drept singurul sistem economic care, printr-o distribuție largă a proprietății productive, ar asigura independența materială a cetățeanului și ar întări spiritul comunitar. Ideea sună bine – poate chiar prea bine pentru a fi adevărată. Realitatea ne arată însă că o asemenea redistribuire miraculoasă ar necesita fie o magie economică neinventată, fie un stat paternalist cu apucături dictatoriale. Desigur, acest model exclude complet dinamica pieței moderne, fiind mai degrabă potrivit pentru o economie rurală din Evul Mediu decât pentru o Românie europeană a secolului XXI.
Călin Georgescu face apel la resuveranizarea monedei, o altă propunere care sună pompos, dar care, tradusă pe înțelesul tuturor, înseamnă o retragere din sistemul financiar global. Evident, eliminarea dobânzii ar transforma România într-un paradis economic… pentru colecționarii de monede rare, căci banii ar deveni o curiozitate fără valoare pe piața internațională.
Clasa mijlocie de 90% și alte povești
Candidatul Călin Georgescu visează la o Românie unde 90% dintre cetățeni fac parte dintr-o clasă mijlocie prosperă. În prezent, cifrele Eurostat ne arată că realitatea este mult mai modestă: aproape jumătate dintre români ar putea fi considerați „mijlocieți”, dar doar cu indulgență și dacă ignorăm discrepanțele regionale. Ideea unei economii locale autosuficiente, fără împrumuturi și dobânzi, ar împinge țara în epoca schimbului direct – dar nu cel digital, ci cel cu mere pentru cartofi.
Viitorul României: afară din UE, singuri între vecini ostili
Georgescu susține naționalizarea Băncii Naționale și, implicit, decuplarea de sistemele de protecție economică ale Uniunii Europene și NATO. Într-un context geopolitic tensionat, cu un război la graniță, o astfel de izolare ar fi echivalentă cu a ne lega singuri mâinile în fața unui cutremur economic și militar. Ieșirea din UE și NATO ar lăsa România la cheremul unor puteri mai mari, fără nicio plasă de siguranță.
Suveranismul între idealuri și capcane
Planurile de guvernare ale lui Georgescu sunt marcate de un suveranism apăsat, dar și de un populism de extremă dreapta care exploatează fricile și nemulțumirile cetățenilor. De la resuveranizarea economică până la demonizarea instituțiilor internaționale, discursul său amintește mai degrabă de o fantezie politică distopică decât de o strategie realistă.
În final, visul distributist al lui Călin Georgescu nu este altceva decât o rețetă pentru sărăcie mascată sub un strat subțire de idealism naționalist. România merită mai mult decât un experiment economic dubios. Asta, desigur, dacă nu vrem ca, în loc de clasa mijlocie promisă, să ne regăsim cu toții într-o clasă de supraviețuitori.
