Boala coronariana este intarirea arterelor coronare cauzate de ateroscleroza. Ateroscleroza descrie depozitul patologic al grasimilor in vasele de sange si este o forma de arterioscleroza.
Cel mai frecvent simptom al bolilor coronariene este angina pectorala (dureri toracice). Riscul de progresie rapida a aterosclerozei si a altor astfel boli coronariene poate fi redus semnificativ cu masuri relativ simple.
Boala coronariana este manifestarea asa-numitei ateroscleroze in arterele coronare (coronare). Provoaca tulburari circulatorii in muschiul inimii prin numeroase cauze.
Aceasta, la randul sau, poate provoca dureri toracice (angina pectorala) sau complicatii grave, cum ar fi bataile inimii neregulate, moartea brusca cardiaca sau slabiciunea musculara cardiaca. Cursul bolii poate fi si silentios din punct de vedere clinic.
Raspandirea aterosclerozei si a bolii coronariene (CHD)
Bolile cauzate de ateroscleroza sunt in prezent cele mai frecvente cauze de deces la barbati de la 40 de ani si la femei de la varsta de 50 de ani. Rata mortalitatii in urma unui atac de cord acut a scazut din cauza posibilitatilor cardiologiei moderne, dar rata mortalitatii ca urmare a tulburarilor circulatorii cronice in inima a crescut. Exista variatii mari in incidenta si decesele bolii coronariene de la o tara la alta.
Cauze si aparitie
Ateroscleroza poate fi inteleasa ca calcifierea peretelui arterei . Arterele sunt vasele de sange care sunt expuse la presiune deosebit de ridicata. In special, stratul interior al peretelui arterei multistrat trebuie sa se adapteze conditiilor in continua schimbare.
Acest strat interior se numeste endoteliu. Circulatia sangelui nu ar fi posibila fara endoteliu, deoarece procesele importante de coagulare a sangelui sunt reglementate, printre altele, de endoteliu. Punctul de plecare pentru dezvoltarea aterosclerozei este probabil intotdeauna deteriorarea endoteliului, a caror cauza poate fi variata.
Factori de risc
Factorii ereditari.
Tensiune arteriala crescuta.
Tulburari ale metabolismului grasimilor.
Supraponderalitatea.
Diabetul zaharat.
Fumatul.
Dieta nesanatoasa cu prea multe grasimi animale.
Alti factori mai rari, care nu sunt inca pe deplin intelesi, cum ar fi homocisteina sau lipoproteina.
Aparitia bolii
Imigratia celor mai mici, asa-numitele celule musculare netede din media in intima, precum si a particulelor de transport specializate ale colesterolului duce la dezvoltarea asa-numitei placi aterosclerotice.
Procesele inflamatorii joaca un rol important aici, de exemplu, markeri de inflamatie crescuta, cum ar fi proteina C-reactiva, indica un risc crescut de mortalitate la persoanele care sufera de zahar in sange si sunt aproape intotdeauna detectabile in sange in atacurile de cord acute.
Compozitia placii aterosclerotice, dar mai ales raportul dintre materialul celular mort (necroza) din centrul placii si placile de acoperire a tesutului conjunctiv determina riscul unei rupturi de placa si dezvoltarea unui atac de cord acut.
De regula insa, ateroscleroza arterelor coronare (boala coronariana) progreseaza incet si mai ales in mod discontinuu, adica prin pintenii de crestere, ceea ce face dificila prezicerea cresterii bolii numai din angiografie (adica reprezentarea arterelor coronare cu ajutorul cateterului cardiac).
Simptomele bolii coronariene (CHD)
Cel mai frecvent simptom al bolilor coronariene este angina pectorala (durere toracica), de obicei ca durere centrala extinsa, adesea radiaza spre regiunea umarului sau maxilarul inferior. Adesea, in special la femei, boala coronariana prezinta doar simptome nespecifice, cum ar fi:
- Scurta de respiratie (dispnee).
- Scaderea tensiunii arteriale (hipotensiune arteriala).
- Frecventa crescuta a pulsului (tahicardie), care insa poate fi masurat cu un ECG monitor 1 chanel bluetooth.
- Piele palida.
- Transpiratie.
- Greata.
- Dureri abdominale superioare.
- Anxietate.
Simptomele pot fi, de asemenea, complet absente in boala coronariana. Se vorbeste apoi despre ischemia miocardica tacuta. Acest lucru apare in special la pacientii mai varstnici si la diabetici.
La inceputul bolii coronariene, simptomele apar doar atunci cand cererea de oxigen a inimii este crescuta, de exemplu in timpul efortului fizic, stresului emotional (mahnire si bucurie), glandei tiroide hiperactive sau, de asemenea cand continutul de oxigen din sange este redus, cum ar fi in anemie (Anemie).
Diagnosticarea bolilor coronariene (CAD)
Istoricul pacientului si anamneza ofera informatii importante despre prezenta bolii coronariene. Aici medicul intreaba despre factorii de risc cunoscuti si despre simptomele exacte ale pacientului.
Examen de laborator
Tulburarile circulatorii pronuntate ale muschiului cardiac duc la moartea celulelor musculare cardiace . Enzime specifice sunt eliberate din aceste celule dezintegrate, care pot fi apoi detectate in serul din sange. Aceasta include troponina, a carei detectare este deosebit de specifica.
Ecocardiografia
Ecocardiografie si examenele de stres pot dezvalui tulburari de miscare de perete in ventriculul stang, ca urmare a unei tulburari circulatorii a inimii care este deja in repaus sau este doar sub stres.
Ajutoare de diagnosticare suplimentare
Scintigrafia miocardica si imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) a inimii sunt metode suplimentare de investigare pentru a descoperi un flux sanguin redus catre muschiul cardiac. Aceste examene pot fi, de asemenea, efectuate in repaus si sub stres.
Tomografie computerizata (CT)
Tomografie computerizata (CT) a inimii se face in principal pentru detectarea sau excluderea depunerilor in regiunea vaselor coronare. Intelesul principal al acestei metode se afla in prezent in valoarea sa predictiva negativa ridicata. Acest lucru inseamna un nivel ridicat de siguranta pentru un pacient la care examinarea nu prezinta valori calcare sau scazute in functie de varsta si sex.
Daca aceste metode de examinare non-invazive fac ca suspiciunea de boala coronariana sa fie probabila sau nu poate fi exclusa cu certitudine, angiografia coronariana este urmata de o examinare invaziva a arterelor coronare.